Un veac de singurătate de Gabriel Garcí­a Márquez- Recenzie

coperta_3214_big*Mulţumiri anticariatului şi librăriei Târgul Cărţii pentru această carte!*

,,Un veac de singurătate” reprezintă însumarea a peste 100 de ani, ce cuprinde 7 generaţii de membrii ai familiei Buedia, şi povestea catstrofală a unui sat ce revarsă zeci de poveşti, în diferite forme, a nefericii umane şi condiţiei omului de geniu.

Ne trezim confruntând lumea satului într-o perioadă în care primii ţigani aduc covoare zburătoare şi maşinării ce te fac să îţi aminteşti totul, până la ultimele pagini în care îngheţata deja a apărut, iar oamenii pleacă în întreaga lumea atraşi de mirajul frumosului şi nostalgia apusurilor pe plajă.

O carte care cuprinde peste 400 de pagini de nefericire şi iubire idilică, de pasiuni arzătoare ale comandanţilor cu târfele franţuzoiace şi copii născuţi din orgoliu şi nefericire. O lume a miraculosului în care apare realismul magic, iar un pergament ce va putea fi citit doar peste o sută de ani îl bântuie pe fiecare membru al familiei Buendia ce-şi poartă numele mai departe.

Părerea mea:

Încercând să compar această carte mi-am dat seama că toată complexitatea ei nu a putut fi ajunsă nici de cei mai mari autori ai secolelor trecute. Descriere şi numărul de 480 de pagini poate speria iniţial cititorul avid de renumele autorului şi de dorinţa de a cunoaşte romanul ce l-a făcut, până la urmă, celebru în întreaga lume. dar cred că acestea sunt bine analizate şi îşi au locul cu prisosinţă.

Pot spune că Gabriel Garcí­a Márquez este un asasin în serie, un criminal ce omoară personaje fără nicio remuşcare şi care te face să vrei să-i scoţii ochii după ce descoperi cât de multe aşteptări aveai de la anumite personaje. Personal, mă ataşam emoţional de personaje, ca apoi să descopăr că fiecare îşi are propriul rol de dus în carte până să-şi găsească sfârşitul într-un mod dizgraţios sau, de multe ori, accceptabil (dacă se poate numi ,,acceptabil” moartea de bătrâneţe).im

,,Omul nu moare când ar trebui să moară, ci atunci când poate.”

Nu mă aşteptam la o asemenea complexitate, la atât de multe tipologii de oameni şi amănunte ce-i constituiau fiecăruia caracterul distructiv. Nu mă aşteptam ca acest roman să reverse o aură asupra-mi de tristeţe şi compasiune. Fiecare personaj trece prin tristeţi apăsătoare din iubiri neîmplinite şi dureri îngropate de timp, iar cenzura nu există: târfele vuiesc pe străzile sătucului, incestul este ceva tabu, dar- totuşi- la ordinea zilei, iar suicidul din dragoste nu mai este o noutate pentru nimeni. Tristeţea este în fiecare cotlon, dar nimeni nu are puterea şi destinul impus de a o înfrunta cu adevărat.

,,Omul nu aparţine niciunui loc atâta timp cât nu are un mort îngropat în pământul acela.”

   Mi-a plăcut această libertate în exprimare şi stilul de scris, au fost un bonus ce mi-a dovedit încă o dată că fiecare autor are mult de muncă pentru a dobândi asemenea aptitudini.

Cred că doar la final poţi încerca să-ţi pui ideile în ordine şi să-ţi dai seama cu adevărat că această carte este o capodoperă desăvârşită. O carte care probabil ar fi reprezentat un gol semnificativ  în CV-ul meu de cititor convins, care apreciază originalitate şi subtratul unei cărţi.

,,Lumea se va duce naibii, a spus atunci, în ziua în care oamenii vor călători cu clasa întâi şi literatura în vagonul de marfă.”

M-a amuzant repetiţia aceloraşi nume. Sunt cel puţin 20 de personaje ce au  prenumele de Aureliano şi Jose Arcadio. Asta m-a dus cu gândul la numele româneşti, care -pe timpuri- se repetau la nesfâşit. Bineînţeles, acest lucru nu a fost deranjant şi chiar se imprimă în memoria cititorului, fiind o metodă potrivită de a nu uita peste timp care sunt personajele.

Nu cred că există personaje principale, fiecare are un loc bine-stabilit şi o datorie de urmat în cei 100 de ani de nefericire şi de declin moral al familiei.

recenzieCartea începe incitant, cu condamnarea unui condamnat la moarte prin execuţie în faţa întregului sat, ca mai apoi să degenereze în istoria înfiinţării satului şi declinului său. În toată cartea se pot vedea progresele evoluţiei şi, oarecum, haosul în care ne aruncă acest progres şi tehnologizarea lumii.

În carte, singurătatea reprezintă capriciul omului şi auto-distrugerea sa, atâta timp cât acesta este făcut să socializeze şi să se integreze în lume. Singurătatea este calea omului spre ceva  ce ţine de crepuscul şi relativitate: cunoaşterea ce poate fi dobândită de condiţia omului.

Nu am cuvinte să exprim cât de bine-venită poate fi această carte cu tot izul său de mister. Mister care se îmbină în nişte pergamente vechi, scrise de primii ţigani, pătrunse doar profetic de un Aureliano şi care reprezintă trecutul şi originile… până la viitorul nesigur al întregului neam, viitor ce reprezintă destinul lor pierdut în uitare.

,,Au continuat să trăiască astfel într-o lume fugară, deocamdată ţintuită în cuvinte, dar care n-avea să întârzie să le scape fără întoarcere de îndată ce vor fi uitat însuşi înţelesul scrierii.”

Îmi place infiltrarea realismului magic în carte, cred că este clinchetul care te face să nu te plictiseşti şi care-ţi aduce aminte de puterea creaţiei şi distrugerii prin simple cuvinte.

aaaaaCe pot spune despre această carte? Că reprezintă un tezaur pentru literatură şi o punte către cititorii care vor să înţeleagă mecanismele lumii şi flexibilitatea cu care un autor mereu va ştii ce să scrie, indiferent de timpul în care se va naşte şi de dorinţele societăţii. O carte incredibilă!

Recomand! Recomand! Recomand! Nu are cum să vă lipsească aşa ceva din bibliotecă; contrastul de lumi şi dispensia omului faţă de societate reprezintă însăşi esenţa cărţii: fericirea ce poate fi creată de noi înşine.

Dacă doriţi să citiţi această carte, ea poate fi comandată de AICI.

Yuki

Anunțuri

4 gânduri despre &8222;Un veac de singurătate de Gabriel Garcí­a Márquez- Recenzie&8221;

  1. Pingback: Ultimele posturi |

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s