Recomandare de film #9: Still Alice (2014)

1Anul apariției: 2014

Genul filmului: Dramă

Regizor: Richard Glatzer, Wash Westmoreland

Distribuție: Julianne Moore, Alec Baldwin, Kristen Stewart

Notă IMDb: 7.5

Alice este o femeie fericită, realizată pe plan profesional, fiind un specialist recunoscut la nivel internațional în lingvistică, dar și pe plan familial. Soțul ei o iubește, iar 2 dintre copiii ei sunt realizați, studenți la facultăți de prestigii, dar cum rămâne cu Lydia, actrița care a renunțat să facă o facultate când și-a dat seama că teatrul e vocația ei? Pe zi ce trece Alice își dă seama că ceva nu este în regulă cu ea, de la uitatul unor lucruri simple până când ajunge la un doctor ce-i dă verdictul: suferă de boala Alzheimer. O boală care este transmisibilă și copiilor ei, iar totul este o chestiune de timp până când va începe să uite și persoanele din jurul ei. Dar e se întâmplă atunci când vei știi că nicio amintire nu va mai rămâne? 

Părerea mea: 

Ok, deci cred că am fost atrasă de singura propoziție pe care am văzut-o în descrierea filmului. Cum am auzit că ar fi vorba de Alzheimer am și sărit din pat și mi-am pus filmul la descărcat. Sunt atrasă de filme ce tratează probleme medicale, sau oameni care suferă de diferite boli incurabile. Par puțin motivaționale, dar eu nu pot spune că le percep în acest fel, ci mai mult le pun la experiențe. Da, filmele de acest gen, devin experiențe pentru mine, reușesc să mă ajute în luarea și înțelegerea oamenilor, și implicit îmi dau inspirație pentru povești în care nu există un happy ending, nu de alta, dar sfârșiturile fericite sunt scârboase.

”I used to be someone who knew a lot. No one asks for my opinion or advice anymore. I miss that. I used to be curious and independent and confident. I miss being sure of things. There’s no peace in being unsure of everything all the time. I miss doing everything easily. I miss being a part of what’s happening. I miss feeling wanted. I miss my life and my family.”

Still-Alice-22

Surpinzător am și râs la film, pe lângă atmosfera tristă ce înconjoară o dramă am găsit și amuzament, bineînțeles nu e deloc ok să râzi de o boală, dar situația era de o așa natură că nu puteai să nu schițezi un zâmbet. Mi-a plăcut modul în care au fost construite personajele, mă simt de parcă aș fi citit o carte. După toate dialogurile și toate întâmplîrile am putut să-mi fac o imagine foarte bine conturată a fiecărui personaj în parte și asta chiar adaugă un plus filmului. Cred că ar trebui să felicit scenaristul pentru asta înainte de a felicita regizorii și actorii. Cred că mi-a plăcut extrem de mult de Alice, genul ăla perfecționist, care ajunge să aibe tot ce-și dorește la un anumit punct al vieții, indiferent de trecutul său ce nu fusese foarte echilibrat.Cred că evoluția personajului, din perfecționist în persoana care nu poate să-și amintească dacă și-a luat sau nu pastila de seară a fost cea care a șocat. A șocat pentru că îți dai seama că oricine poate suferi de o asemenea boală. A ținut foarte mult și de actrița care a interpretat-o pe Alice (Julianne Moore), care a jucat absolut genial și a ajuns să fie una dintre actrițele mele preferate. De  Kristen Stewart nu am nimic de spus, cred că s-a pus în evidență destul de bine și a mai crescut în ochii mei, după pseudo-drama Twilight. Cred că rolul copilului rebel i se potrivește de minune, dar nu atunci când vine vorba de vampiri.

LydiaMom… Can you tell me what the story was about?

 Alice :…Love!

Lydia: That’s right mom… It was about love.

ds

Nu îmi e greu să cred că un asemenea film a câștigat un Oscar, cred că îl merită pe deplin. MI-ar plăcea să găsesc mai des filme de acest gen, cu toate că un lucru care mi-ar fi plăcut să fie accentuat mai mult ar fi fost neputința acesteia de a îndeplini anumite sarcini. Probabil că neputința aia ar fi exprimat mai multe despre ceea ce trebuie să îndure un bolnav de Alzheimer. Și, de asemenea, cred că ar fi fost o dramă și mai bună dacă familia nu ar fi înțeles-o așa de mult. E drăguț din partea familiei ce a făcut, dar să fim serioși, ar fi fost mult mai palpitant să le vedem pornirile de revoltă și epuizare pe care le-ar fi avut, având în vedere cât de greu devine să aibe grijă de Alice. Cred totuși că aceste detalii țin foarte mult de gusturi, mie îmi plac dramele ălea care încep frumos și te zdrobesc psihic pe durata lor. 

1423509448467.cached

Există și o carte, pe care deja am notat-o ca și carte pe care vreau să o citesc în viitor. Poate acolo lucrurile sunt mai dure și mai detaliate.

Alice: ‘I was looking for this last night.’
Dr. John: ‘It was a month ago.’

Nu am ce să spun mai mult de film, a fost bun și a meritat să-mi iau 2 ore din timpul meu ca să văd o asemenea interpretare. Cred că și vouă v-ar plăcea, până la urmă a luat Oscarul…

Trailer:

Ce părere aveți?

Yuki.

 

Anunțuri

Un gând despre &8222;Recomandare de film #9: Still Alice (2014)&8221;

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s