Sertarul cu ură de Anca Zaharia: Recenzie

Coperta_Sertarul_cu_uraMulţumesc Anca pentru carte!

Poeziile Ancăi ne arată suprafaţa unei lumi pline de ură, mizerie şi vise; cartea nu are rolul de a vorbi superficial de anumite subiecte, ci de a le curpinde întreaga esenţă prin cea mai sublimă formă: poezia.  De la copilăria ei din Moldova până la simplele dimineţi petrecute cu ură în suflet şi indiferenţă în sânge. 

”Sertarul cu ură” reprezintă un punct de cotitură în care reuşim să vedem cum ura strânsă în ani izbucneşte cu putere în zeci de versuri aruncate pe foi de hârtie.

Părerea mea: 4735f9069c76d8d2e47d2f3817bf19dd

Sunt bucuroasă să ştiu că Anca mi-a oferit cartea ei pentru recenzie; consider că ‘Seratrul cu ură’ este o carte foarte ‘intimă’, în care primim câte o porţie din diverse experienţe ce au reuşit să o marcheze într-atât de mult încât să le adauge într-o carte. Nu sunt o devoratoare de poezii, dar sunt o devoratoare de literatură scrisă cu sinceritate, talent şi ură, iar Anca m-a cucerit prin acest fapt încă de la început. 

‘nu-i frumos
să visezi la nemurire
atunci când ştii că eşti
mort”

Poeziile ţin de 3 planuri: planul în care vedem cum oraşul presară ură peste oameni, cum cerşetorii acaparează mulţimiile de oameni şi aceeaşi zi se repetă la nesfârşit; cel în care o avem pe Anca şi visele sale, momentele de euforie în care are un el şi în care se înconjoară cu acesta şi copilăria plină de violenţă, distrugere şi alcool. Ţin să cred că ultimul plan a fost cel care ne-a arătat de unde a izvorât ura şi de unde a apărut impulsul de a scrie o carte în care să se regăsească fiecare tip de cititor: nostalgic, plictisit, cu pretenţii uriaşe de la cărţi sau cel căruia nimic nu-i este pe plac. 

În carte nu este vorba doar despre ură şi dezintegrare, ci şi de un sentiment ce apare preponderent: sentimentul acela de înţelegere, de resemnare în faţa a tot ceea ce se întâmplă, de pierdere a propriei identităţii într-o mulţimie de chipuri, dar şi de regăsire printre rânduri. 

Este tratat, de asemenea, subiectul morţii cu o anumită dezinvoltură care nu aduce o răzvrătire, ci o resemnare dulce într-un confort idilic al unei morţi perfect conturate şi cuprinzătoare. 

„e de mirare
că te-au lăsat să te reîncarnezi apoi
că ți-au dat voie să-ți iei membrele lipsă
din mormanul cu membre
şi zâmbetul din grămada de dinți
şi spaimele din sacii
cu neîncredere
deloc atinse de putreziciune
aşa cum credeau toți”

29cfa04b285c03011e6c81edf7a78e40Pot spune că mi-a plăcut în mod special ficţiunea şi realitatea din poezie, cum s-a creeat o linie subţire între cele două şi s-au întrepătruns până nu mai puteai face diferenţa. ”Moldova mea” mi s-au părut a fi cele mai triste cuvinte din întreaga carte; am simţit că totul se referea la copilul ăla mic pe care nimeni nu-l bagă în seamă, dar undeva acolo există şi respiră încercând să curpindă lumea cu privirea sa. 

Nu există personaje propriu-zise, totul se limitează la cum a perceput autorul, la cum a simţit el că lucrurile se învârt în Univers. Asta îmi place într-o poezie, că atunci când ajungi să o citeşti nu conteşti cum era o persoană, îl crezi pe cuvânt. Îţi pui toată speranţa în spusele lui. Poezia este Biblia cititorului. Cu atât mai bine dacă eşti ateu, nu ai aşteptări, nu te gândeşti că o să vină să-ţi pună mâna pe cap o entitate şi asta e; te bucuri de ce găseşti, trăieşti prin ochii acelui autor şi ştii că aia e lumea lui, cu cât e mai încâlcită cu atât devine mai intrigant totul, cu cât e mai tristă cu atât încerci să o înţelegi mai mult. Poezia a curs de la sine, a venit din-năuntrul Ancăi şi s-a aşezat în versetele care au devenit spusele şi crezurile cititorilor.

Anca a scris pentru ea şi asta se vede de la primele rânduri, a ales să distrugă fiecare lanţ ce o ancora în trecut şi să lase amintirile şi nostalgia şi ura să curgă de la sine. O apreciez pentru sinceritatea şi curajul ei. 

‘toţi eşuăm la un moment dat
pentru că murim”

Recomand această carte fiecărui cititor datorită curajului şi cursivităţii cu care e scris fiecare vers în parte. 

Cartea o puteţi comanda de AICI.

Yuki

Anunțuri

Un gând despre &8222;Sertarul cu ură de Anca Zaharia: Recenzie&8221;

  1. Pingback: April Wrap up! |

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s